Despre carte: anul / 1886, Odesa - 1938, reprimată la Leningrad În prima carte a Livshits, publicată la Kiev într-un tiraj de 150 de exemplare, „Flautul Marcia” a existat un aproape tradițional pentru acei ani secțiunea „Traduceri” - toate de la „poeții blestemati” Rimbaud, Corbières și Rollin. În mod nominal, Livshits aparținea cubo-futuriştilor grupului de la Kiev „Gilea”, dar tocmai rădăcinile profunde ale operei lui Livshits, mergând către cultura mondială (în primul rând franceză), au făcut această „unire” tensionată și artificială - „Toată lumea” a lui Burliukov. este tânăr, tânăr, tânăr...” , desigur, poate fi trecută drept o „traducere liberă” din Rimbaud (cum s-a făcut în publicația „Monumente literare”), dar această traducere s-a născut aproape sigur din conversații cu Livshits, care a adus un luciu neobișnuit mediului cub-futurist. Cartea „finală” a traducerilor lui Livshits din poezia franceză a fost antologia „De la romantici la suprarealişti”, finalizată în 1930 (publicată în 1934), - totuşi, cartea, extinsă cu o treime, a fost republicată în 1937 („franceză Versori”): special pentru relansare, Livshits a tradus, de exemplu, „The Drunken Ship” a lui Rimbaud. Multe încă au rămas în afara domeniului acestei cărți - de exemplu, traducerile tuturor versurilor lui Moliere au fost publicate după moartea lui Livshits, în 1939 - așa cum era practica în acei ani, fără numele traducătorului deloc (practica de un „nume fictiv” a devenit regula doar treizeci de ani mai târziu). Livshits, prin natura talentului său, a fost un poet-traducător natural în cel mai bun sens al cuvântului, celelalte lucrări ale sale - „Romanul” sau „Ophelia” de Rimbaud – pur și simplu au descurajat dorința de a „concura” cu el: rolul dintre aceste traduceri din secolul al XX-lea este aceeași cu „Budrys și fiii săi” de Pușkin-Mitskevich sau „Mireasa corintiană” de Goethe - A.K. Tolstoi în secolul al XIX-lea, deși amatorii se complac de obicei în astfel de competiții. Dacă o traducere poetică poate servi ca înlocuitor pentru original doar în cazul unui noroc rar, atunci Livshits deține mai multe astfel de „înlocuiri” decât oricine altcineva din această antologie. La sfârșitul vieții, Livshits a tradus mult din georgiană (două treimi din traduceri s-au pierdut), dar această parte a operei sale este incomparabilă cu cea „franceză”. După arestarea poetului la 16 octombrie 1937, nu există informații sigure despre el: conform certificatului oficial, un an mai târziu a fost fie împușcat, fie a murit sub tortură, ori, în general, întregul certificat este un pur fals, pentru că raportează moartea lui „din inimă” (apropo, ea dă data 15 mai 1939; a apărut o dată ulterioară: 21 septembrie 1938, care este la fel de neconvingătoare). Reabilitarea lui Livshits, care a avut loc în 1957, a fost de mare importanță pentru publicarea poeziei franceze în URSS - din acel moment, traducerile lui Livshits au fost republicate constant și sub numele său real..